Una dintre cele mai frecvente întrebări ale părinților care încep terapia pentru copilul lor este: cât va dura recuperarea întârzierilor în dezvoltare?
Dacă toate mamele ar ști răspunsul încă din momentul în care copilul începe terapia, așteptările ar fi mai realiste, iar copiii ar avea mai multe șanse de recuperare.
Realitatea este că durata terapiei de recuperare depinde de mai mulți factori: vârsta copilului, diagnosticul existent, numărul de ore de terapie și structura programului de intervenție.
Terapia poate dura aproximativ 1 an și jumătate
În unele situații, recuperarea întârzierilor în dezvoltare poate dura minim un an și jumătate.
Acest lucru este posibil mai ales dacă:
- copilul nu are diagnostic de autism sau sindrom genetic
- copilul are sub 2 ani
- terapia este realizată cu metode validate științific
- se lucrează intensiv, între 25 și 40 de ore pe săptămână
Am consiliat mămici ai căror copii nu au mai prezentat niciun simptom după aproximativ 1,5 ani de muncă susținută, în condițiile unei intervenții corecte și bine structurate.
În astfel de cazuri, copiii pot învăța foarte mult într-un timp relativ scurt.
Recuperarea poate dura între 3 și 10 ani
Există însă și situații în care terapia pentru întârzieri în dezvoltare durează mult mai mult.
De exemplu, atunci când:
- copilul are diagnostic de autism sau alt sindrom genetic
- terapia începe după vârsta de 3 ani
- copilul lucrează mai puțin de 25 de ore pe săptămână
În aceste condiții, recuperarea poate dura între 3 și 10 ani.
Mai mult, dacă terapia nu este realizată cu structură și metode corecte, este posibil ca în toți acești ani copilul să recupereze doar 50–60% din abilități.
Motivul este simplu: lipsa structurii afectează dezvoltarea creierului și încetinește progresul.
În unele cazuri, copilul poate avea nevoie de sprijin toată viața
Atunci când există un diagnostic real de autism sau un sindrom genetic, iar:
- terapia începe după vârsta de 5–6 ani
- intervenția este haotică
- se lucrează mai puțin de 40 de ore pe săptămână
există riscul ca adultul de mai târziu să aibă nevoie de sprijin toată viața.
Nu este vorba despre terapia pe care oricare dintre noi o face pentru dezvoltare personală, ci despre intervenția necesară pentru ca persoana să învețe abilitățile minime de viață, astfel încât să se descurce cât mai independent.
Din această teamă reală – aceea de a avea un adult care depinde permanent de altcineva – multe mame aleg să muncească foarte mult pentru a-și ajuta copiii să recupereze cât mai repede întârzierile.
Ce înseamnă, de fapt, terapia reală de recuperare
Realitatea recuperării întârzierilor în dezvoltare este mai dură decât au curajul mulți specialiști să spună.
Recuperarea copiilor nu este imposibilă, dar este foarte grea.
La fel cum este dificilă creșterea oricărui copil tipic – doar că, în aceste situații, părinții au nevoie de de aproximativ trei ori mai multă răbdare.
Este important de știut că activități precum literele, cifrele, puzzle-urile, coloratul, scrisul sau număratul nu recuperează întârzierile în dezvoltare.
Terapia care ajută cu adevărat copilul este terapia pentru viață, cea care dezvoltă abilități din cele cinci paliere esențiale:
- limbaj și comunicare
- cogniție
- joc
- comportament
- motricitate
Aceasta este adevărata terapie de recuperare.
În final, decizia aparține părinților – iar alegerile făcute astăzi pot influența semnificativ viitorul copilului.
Recent Posts